Lumea lui Spider-Man este și lumea mea

Noapte. Sforăituri puternice din partea stângă. Durere îngrozitoare în mâna dreaptă. Deschid ochii. Întuneric beznă!  Dau un cot în personajul din partea stângă, cu speranța că se va opri din sforăit. Aud un ”Mmmmm!” supărat. Nu-i convine că-l deranjez, auzi tupeu! Cel puțin am câteva minute de liniște!...

Durerea din mâna dreaptă se intensifică. Am o senzație ciudată în mână de parcă ar fi în mine o ființă vie care se zbenguie și dă din picioare! Mă sperii și aprind lumina! ”Mmmmm!” se aude o voce răgușită și profund nemulțumită din partea stângă.

-Ce s-a întâmplat?!!??!!! De ce ai aprins lumina?

-Mâna....mă doare...parcă aleargă ceva în mâna mea....uite! Și-i arăt mâna, care între timp parcă s-a umflat puțin.

-Te-o fi înțepat vreun păianjen și te transformi în Spider-Man...pardon, Spider-Man-ița! Hai stinge lumina și culcă-te la loc!

N-o fi chiar plăcut să te trezească cineva din somn, dar parcă prea multă insensibilitate din partea lui. Nici un pic de empatie, nici un ”draga mea”, nimic.

Nu mai pot să dorm. Mâna îmi zvâcnește și parcă treptat, ciudata senzație îmi invadează tot corpul. Mă dau jos din pat, mă duc la oglindă, dar ce văd acolo mă sperie: e Spider-Man. Mă uit în spatele meu, nu e nici un Spider-Man. Mă uit în oglindă, e Spider-Man. După câteva jocuri de genul acesta (ba e, ba nu e), îmi dau seama că EU SUNT SPIDER-MAN (sau mai degrabă Spider-Man-ița, așa cum a spus iubitul meu soț)!!!!!!

Sunt așa de entuziasmată că încep să mă urc pe pereți, pe tavan și să arunc cu pânze prin toată casa, așa cum am văzut la cinema. Sunt Miles Morales, Peter Parker sau amândoi la un loc.


Îmi dau repede seama că asta nu e o joacă de copil. Sunt Spider-Man, am o mare putere și o mare responsabilitate: pot salva lumea!

Cu acest gând, dau să ies pe ușă afară din casă, dar mă opresc la timp: ”Stai! Spider-Man nu iese niciodată pe ușă!!!!”. Mă întorc rapid și fără să mă mai gândesc, sar pe geam. Cu puteri nebănuite sar de pe o clădire pe alta, dar nu găsesc nici un monstru oribil cu care să mă bat. Ce fel de aventură este asta?


Nu departe însă, într-un apartament vecin cu mine, văd lumina aprinsă. Ceva mă cheamă într-acolo. Simt mirosul fricii, al terorii și al violenței. Văd monstrul cu chip de om care sfâșie tot ce prinde în cale. Ca în fiecare seară, în calea lui este soția sa. Undeva, într-un colț, speriată și cu pumnii încleștați, e un îngeraș de fată:

”Ai venit să ne salvezi?”, mă întreabă.

”Da”, îi răspund fără să clipesc.

Le smulg din calea monstrului și le pun la adăpost. De azi înainte nu mai au de ce să se teamă. Nu vor mai trebui să se întoarcă acolo niciodată și nu vor mai fi singure în lupta lor. Le îmbrățișez și le dau un pic din puterea mea: ÎNCREDERE.

Noaptea este încă tânără, așa că plec mai departe. Fac un salt uriaș, așa cum am văzut în filmele de acțiune și ajung câteva străzi mai încolo. Acum simt mirosul neputinței, al resemnării și al umilinței.  Văd un om al străzii, ghemuit de frig pe un maldăr de cartoane. Îl ridic și-l duc la căldură, într-un loc în care se poate spăla, mânca și odihni. Îl îmbrățișez și-i dau puțin din puterea mea: SPERANȚĂ.

Îmi dau seama că sunt mulți monștri de învins și nu-mi ajunge o singură noapte. Așa că îmi promit că voi face asta în fiecare noapte. Mă întorc acasă. Băiețelul meu s-a trezit, s-a dat jos din pat și acum dă nas în nas cu idolul său: Spider-Man.

”De ce te-ai trezit, dragul meu băiat?”, îi spun.

”Am visat ceva urât. Vrei să stai cu mine până adorm, Spider-Man? Te rooooooooog!!!”

”Bineînțeles”, am spus și m-am așezat lângă el. L-am îmbrățișat și i-am dat un pic din puterea mea: IUBIRE. 

A doua zi dimineața m-am trezit cu brațele băiatului meu încolăcite în jurul gâtului. Un sentiment de fericire pură a pus stăpânire pe mine și m-am gândit ce bine este să fiu în pielea mea. Astăzi nu trebuie să salvez lumea întreagă. Astăzi trebuie să am grijă de super-eroii din viața mea. Îmi îmbrățișez băiatul, apoi mă duc în camera cealaltă, de unde încă se mai aud sforăituri. Îmi sărut ușor pe frunte soțul și-l las să doarmă liniștit. ”Mmmmmm!” se aude o voce încântată și mulțumită. Se întoarce pe partea cealaltă și-și continuă ”concertul”, în timp ce eu mă duc să pregătesc micul dejun.

...

Au urmat și alte nopți ca aceasta. Am mai întâlnit și alți Spider-Man-i și împreună am luptat cu mulți  monștri. Mai avem încă multe bătălii de luptat și monștri de înfruntat, dar sunt sigură că împreună îi vom birui.

De curând am aflat că cineva ne-a filmat pe ascuns toate aventurile, apoi le-a transpus în “Spider-Man: Into The Spider-Verse” sau ca pe la noi: “Omul-Păianjen: În lumea păianjenului”. producție ce se va lansa în România pe 28 decembrie 2018. Dacă vrei să ne vezi, te așteptăm la cinema! 



*Articol scris pentru SuperBlog 2018-Proba 26
Pozele sunt preluate de pe pixabay și de la sponsorul probei, InterComFilm


Cronica unui mic dejun perfect


E ora 7.10 și afară nu s-a luminat de ziuă. Alarma de la telefon își face treaba și sună. Sparge liniștea dimineții cu țipătul ei puternic. Întind mâna, ajung la telefon și apăs pe ”amânare”. Dar e deja prea târziu. Copiii s-au trezit și au venit peste noi în pat. ”Mami, trezește-te, mi-e foame!”

5 minute. Dac-aș mai putea dormi măcar 5 minute... Să termin visul... Sunt pe plaja din Phi Phi, mă bronzez la soare și....

”Mami!Mi-e foame!!!”

Deschid ochii. În fața mea peretele. Vreau să mă întorc, dar ceva mă împiedică, nu am loc. Copiii! Au venit peste noi....e luni....sunt În București...e dimineață...trebuie să merg la birou....

”Mami! Mi-e foame!”

Gata, m-am trezit. Asta e viața mea! Plaja a fost doar în vis...Dar, nu am timp de lamentări, e târziu și trebuie să fac micul dejun. Mă duc la bucătărie, deschid sertarul să iau punga de cereale, dar ia-o de unde nu-i! Nu se poate, asta nu e ziua mea cea bună! Ce mă fac? Copiii mănâncă doar cereale!!! Mă gândesc repede ce am de făcut! Mă învârt, mă uit în stânga și dreapta și dau cu ochii de EL:

Este storcătorul prin presare la rece, Hurom. Îl folosesc zilnic să-mi prepar mie și copiilor sucurile pline de vitamine. Folosind  sistemul de stoarcere lentă prin presare la rece (Slow Squeezing System) inventat chiar de Hurom, acest aparat stoarce delicat fructele și legumele, fără a le distruge structura naturală. Fructele și legumele își păstrează integral vitaminele, mineralele, enzimele și antioxidanții.

Iubesc acest aparat, dar nu l-am încercat niciodată la micul dejun. Ca să înlocuiesc cerealele după care sunt înnebuniți copiii mei, ar trebui să găsesc o rețetă minune. De mult timp mi-am propus să scap de cerealele acelea dulci, pline de zahăr și nesănătoase, dar mi-a fost teamă. Acum sunt nevoită s-o fac! Mintea îmi merge repede, caut ingrediente și mă decid să încerc. Fie ce-o fi!

Pentru micul dejun am nevoie de fibre și proteine, calciu, fructe și legume care să le ofere copiilor aportul nutritiv necesar pentru a-și începe ziua. Ceva sănătos, sățios și simplu de făcut.
Iau repede ingredientele și le introduc în aparat. Fac porție triplă, pentru ei doi și pentru mine. Ce-mi place la noul model Hurom este gura mare de alimentare, prevăzută cu un set de cuțite care sunt antrenate de motor și care se învârt la 23 de rotații pe minut, mărunțind ingredientele și alimentând apoi, automat, ansamblul de procesare. 

În dimineața asta am doar câteva banane de tăiat/mărunțit, însă pe timpul zilei când îmi pregătesc sucul preferat de sfeclă roșie, morcovi și mere, gura de alimentare de dimensiuni mari și sistemul inovator de mărunțire mă scutește de un efort în plus. 

Probabil că vă veți gândi ce mare efort să tai niște fructe și legume, dar atunci când ai o mulțime de alte sarcini de îndeplinit și nu-ți mai vezi capul de treburi, să mai trebuiască să și tai fructe și legume poate deveni o bătaie de cap în plus. Faptul că noul model de Hurom gestionează singur procesul de stoarcere mi se pare o super inovație! 


Pot folosi și gura de alimentare clasică pentru că Hurom HA-I One Stop beneficiază de un sistem dual de alimentare. 


Micul dejun e gata. Îi poftesc pe copii în bucătărie, îi invit să bea miraculoasa poțiune și aștept verdictul. Se uită curioși la mine, ridică paharul la gură și încep să bea. Nu se strâmbă deocamdată, e bine. Beau o gură și apoi încă o gură și nu se opresc până nu-l termină. Cu paharul încă în gură, ridică degetul mare în semn de ok! Răsuflu ușurată, ziua începe bine!

Îmi beau și eu smoothie-ul, iar apoi trec la demontarea aparatului pentru a-l curăța. Periile primite ca accesorii îmi fac munca mai ușoară, ajutându-mă să curăț rapid sita aparatului. Sistemul vertical de evacuare a resturilor face ca acest nou model Hurom să fie mai simplu de curățat. La alte modele, gura de evacuare este laterală, făcând posibilă blocarea resturilor și îngreunarea acțiunii de curățare. Hurom HA-I One Stop a rezolvat acest inconvenient.


Acum sunt pregătită pentru o nouă zi!

*Articol scris pentru Super Blog 2018-Proba 25, pozele fiind preluate de pe site-ul sponsorului, Hurom

Haine cu lipici - cum să te îmbraci la prima întâlnire romantică?



Prima mea întâlnire! Cine-și mai aduce aminte? Parcă a fost demult, într-o altă viață. Parcă nici nu eram eu fetișcana aia plină de viață, cu multe visuri și fără nici o grijă...

Dar să nu cădem în melancolie! Prima mea întâlnirea oficială s-a întâmplat pe vremea când eram la liceu, locuiam într-un orășel de provincie și nu se inventaseră încă mall-urile. Cel puțin, nu la noi în țară. Fashion icon-urile noastre erau fetele din Beverly Hills 90210, alias Brenda, Kelly și Donna. Eu și prietenele mele le sorbeam din priviri și încercam din răsputeri să le copiem ținutele. Nici nu mai știu de pe unde ne cumpăram hainele, dar reușeam cumva să fim la modă.

Prima oară a fost stilul Brenda din Beverly Hills 90210


Eu încercam să mă identific cu Brenda, îmi plăcea pentru că era un amestec foarte reușit de inocență, îndrăzneală, ambiție și rebeliune. Și în plus de asta, îmi plăcea stilul ei vestimentar, blugii înalți strânși în talie cu o curea lată și cataramă mare, cămășile cu cravată sau bluzele decoltate pe care le purta.

Prin urmare, în ziua cu pricina m-am îmbrăcat precum Brenda Walsh la o întâlnire romantică cu frumușelul Dylan  McKay. Mă perpeleam toată întrebându-mă dacă sunt eu oare Brenda visurilor sale și dacă mi-am făcut bine nodul de la cravată!

Cămașă în dungi largă +cravată colorată


Dar probabil că Dylan se rătăcise pe undeva pentru că la întâlnire a venit un rocker blond, cu pletele-n vânt, de care până la urmă m-am și îndrăgostit, dar asta este o altă poveste....

Apoi a fost stilul Rachel Green din celebrul Friends


După ce am depășit faza cu Brenda, a urmat altă fashion icon a vremii sale, Rachel Green din serialul Friends. Foarte drăguță, Rachel era tot timpul aranjată impecabil, ca scoasă din cutie. Era elegantă chiar și în blugi, nu știu cum reușea! Aveam cu Rachel un mare punct în comun: vesta din denim. Am purtat vesta aia la toate ”primele întâlniri” de pe vremea aceea, așa de tare eram obsedată de acest obiect vestimentar.

Vestă denim + fustă scurtă neagră

Într-un final am ales un stil care să mă reprezinte 


Într-un final, m-am lecuit și de Brenda și de Rachel și am încercat să fiu EU la următoarele ”prime întâlniri”. Am învățat că prima impresie contează, iar ceea ce vreau să se întrevadă chiar de la prima întâlnire este cine sunt eu cu adevărat: fără complicații inutile, cochetă și feminină. Cămășile transparente sau cele înflorate mi se par foarte feminine astfel că am în garderobă o colecție impresionantă. Cam așa ar arăta o ținută obișnuită de-a mea, purtată până la obsesie:

Cămașă înflorată + blugi+ cizme cu toc

Fără prea multă piele la vedere


Un pic de decolteu nu strică, e chiar recomandabil. Nu țin minte să fi purtat rochii elegante la vreo primă întâlnire, dar rochii de zi da. Sunt preferatele mele pentru că sunt comode și mă pot mișca în voie:)

Rochie cu mânecă lungă și decolteu adânc + cizme lungi

Combinația alb-negru


Ador combinația asta. M-a scos de multe ori din încurcătură și o port de fiecare dată cu multă încredere. Și am avut succes de fiecare dată:)

Fustă scurtă din piele+ cizme + bluză largă 

Cei trei NU: NU prea sofisticată, NU prea strâmtă, NU încălțăminte incomodă


Vorba aia: ”Nici prea-prea, nici foarte-foarte”. Nu vreau să par că am stat 10 ore să mă pregătesc pentru întâlnirea respectivă sau că sunt sofisticată în viața de zi cu zi. Vreau o ținută naturală, comodă, curată și îngrijită. N-o să vezi la mine, de exemplu, pantofi incomozi pe care să nu-i fi purtat vreodată până atunci. De asemenea, n-o să port haine prea strâmte în care să nu pot respira sau să nu pot mânca (de frica balonării!!)

Ținuta pe care o aleg trebuie să fie în așa fel încât să nu mă facă să mă gândesc la haine, ci să mă concentrez pe ce este mai important: EL!

 *Articol scris pentru SuperBlog 2018-Proba 24. Fotografiile din colaje sunt luate de pe site-ul answer.ro, sponsorul probei




Bursa Binelui- fericire în doze mici

Unde ești acum? Da, tu, cititorule! Stai confortabil pe canapea? Ești într-o mică pauză la birou? Oriunde ești, sunt absolut sigură că este un locșor călduț, comod și plăcut. Nu stai în ploaie, în frig, nu te uiți în stânga și dreapta cu ochii înspăimântați și cu inima bătând ca un purice de frică să nu vină cineva să te alunge sau mai rău, să te bată, să te umilească, să te abuzeze.

Dacă ești bine acum, mă bucur pentru tine și așa îți doresc să fii mereu: la adăpost!

Dar dacă ești bine acum, o să te rog să te gândești pentru o secundă la toți cei care NU sunt bine. La toți cei care sunt departe de oamenii dragi, care sunt debusolați, înfrânți, neiubiți, abandonați, bolnavi trupește și sufletește. Gândește-te o clipă la ei, inspiră, expiră și pune-ți o dorință în gând: să fii tot timpul așa bine cum ești acum!

Și dacă ești bine acum, îți spun că poți ajuta un om să fie bine mâine! Din confortul casei tale, cu doar 5 lei, poți face ca viața unui om să se schimbe în bine. Poți face asta oricând pe parcursul anului, nu doar de sărbători! Cum? Prin Bursa Binelui!

Ce este Bursa Binelui?


Bursa Binelui este singura platformă de donații online necomisionate din România. Acest proiect de crowdfunding este creat și susținut de BCR în parteneriat cu EuPlătesc.ro și oferă posibilitatea celor care doresc să facă fapte bune tot anul să doneze online, simplu, sume mici de bani care pot contribui la dezvoltarea unor proiecte locale de impact.

Cum funcționează Bursa Binelui


Practic, la Bursa Binelui sunt doi jucători:

1. Personale fizice care pot dona o mică sumă de bani pentru o cauză sau pot fi voluntari pentru organizațiile înscrise în platformă.

2. Organizațiile non-profit (ONG) care înregistrează proiecte pentru care au nevoie de fundraising. Prin intermediul platformei online, organizațiile își promovează proiectele și informează permanent donatorii despre parcursul proiectelor respective și utilizarea donațiilor primite.

Plățile donatorilor se fac prin transfer bancar, din contul donatorului direct în contul organizației, costurile legate de tranzacții fiind acoperite de BCR împreună cu EuPlătesc.ro. Toate plățile sunt securizate și intră sub incidența legilor transferurilor bancare. Important! Nu e obligatoriu să ai cont la BCR. Costurile comisioanelor sunt acoperite indiferent de contul și banca de la care se face plata. Suma transferată nu va fi comisionată, astfel încât la organizație va ajunge întreaga sumă a donației.



O dată pe an, Bursa Binelui organizează Campionatul de Bine- o competiție maraton pentru atragerea de donații de către ONG-uri, la finalul căreia BCR dublează sumele atrase de primele 3 ONG-uri clasate, până în limita a 5.000 de euro. Dacă ți se pare mică această sumă, află că se pot asigura cu acești bani vreo 10.000 de mese calde într-un an, lemne de foc pentru vreo 10 familii într-o iarnă (la un calcul de 6 metri cubi de lemne pentru o familie) sau șansa de educație pentru vreo 30 de copii săraci (am calculat 700 de ron pentru un copil pe an).

Crezi că merită să donezi 5 lei pentru așa ceva? Dacă nu, mai sunt și alte proiecte de unde poți alege, de la educație, sănătate, mediu sau chiar protecția animalelor. Este alegerea ta cât și cui donezi!


Te întrebi dacă 5 lei sunt suficienți pentru a schimba o viață?


DA, acei 5 lei amărâți pot însemna foarte mult. Pentru că 5 lei de la tine cu 5 lei de la vecinul tău, de la colegul tău de birou, de la prietenul tău, prietenul prietenului tău, soția prietenului prietenului tău, mama soției prietenului prietenului tău vor face diferența.

Poate că într-o lună vei putea să dai mai mult. Sau într-o lună nu-ți poți permite să dai nimic. Nu-i problemă, Bursa Binelui este acolo pe tot parcursul anului și așteaptă să ofere fericire în doze mici.

*Articol scris pentru SuperBlog 2018-Proba 23
**Sursa foto: BCR-sponsorul probei








A venit iarna, acoperă-mi casa cu cel mai bun acoperiș!

Locuiesc într-un oraș mic de munte, din provincie. Strada mea este frumoasă, curată și are case îngrijite în care trăiesc oameni gospodari. Când au apărut termopanele,  Vasile a fost primul care și-a schimbat toate geamurile din casă. A urmat Georgică, Ion, Costel și apoi toți ceilalți, până s-a umplut strada de case cu termopane. La fel s-a întâmplat și cu încălzirea cu centrală pe lemne, vopsirea gardului din fața casei și schimbarea țiglei metalice de pe acoperiș. Așa e pe la noi. Când cineva de pe stradă face o schimbare, îl imită toți vecinii. Lucrăm cu aceiași meseriași, cumpărăm de la aceiași furnizori pentru că așa ne-am obișnuit.

Dar toate astea s-au schimbat de când a venit la noi pe stradă Pamfil. Pamfil nici măcar nu ne-a întrebat de unde am cumpărat țigla metalică, la ce preț și de la ce furnizor. Am vrut eu să fiu vecin de treabă și i-am dat imediat numărul de telefon de la furnizorul nostru să nu mai stea el să piardă vremea căutând pe internet. Dar el știți ce a făcut? A spus că vrea mai întâi să se intereseze și de alte oferte, să vadă care sunt avantajele și dezavantajele fiecărui tip de acoperiș, să cântărească bine și după aceea să ia decizia finală.

”Ce să cântărești, Pamfil? l-am întrebat. Asta e cea mai bună țiglă pentru că noi toți de pe stradă din-asta ne-am pus și n-am avut nici o problemă”.

”Fiecare om e diferit, mi-a răspuns Pamfil. Unul vrea sus la mansardă o cameră pentru oaspeți, iar celălalt poate vrea ca în pod să fie doar un depozit. Avem gusturi diferite, nevoi diferite, bugete diferite.”

”Se pare că tu știi deja ce vrei, Pamfile!”

”Știu că vreau un acoperiș bun și vreau să comand totul din același loc. Nu-mi doresc să alerg la un depozit pentru țiglă, la alt depozit pentru accesorii și la altul pentru sistem pluvial. Ah, și mai vreau prețuri bune și marfă de calitate”.

”Vrei cam multe, Pamfile! Nu prea cred că poți să le ai pe toate. Trebuie să faci și tu niște compromisuri pe ici, pe colo.”

” Există un magazin online, Vindem-Ieftin.ro, unde se găsește absolut tot ce ai nevoie pentru acoperiș. Găsești acolo toți producătorii de țiglă și-ți poți alege ce dorești în funcție de preferințe, nevoi și buget. În plus, Vindem-Ieftin.ro oferă și consultanță în achiziții, livrare la domiciliu gratuit, garanții și certificate de calitate. Și mai au ceva unic în România: îți dau bani dacă filmezi descărcarea materialelor cumpărate. E super simplu: primesc comanda acasă, înregistrez livrarea materialelor și încarc videoclipul pe site-ul companie, la rubrica de recenzii video.”



”E pe bune asta, Pamfile? Chiar îți dau bani ca să te filmezi?”

”De ce te-aș minți? Intră pe site și te convingi singur.”

”Păi și tu te-ai hotărât deja ce tip de acoperiș vrei?” l-am întrebat.

”Eu știu doar că vreau un acoperiș de calitate. Consultanții de la Vindem-Ieftin.ro  mă vor ajuta să găsesc exact materialele de care am nevoie”.

Cum trebuie să fie un acoperiș de calitate?


Din punctul meu de vedere, un acoperiș bun este acela care va trece testul următoarelor probe:


Izolare termică și fonică


Acoperișul ideal ar trebui să fie un bun izolant, atât din punct de vedere termic, cât și fonic. Vreau să-mi protejez casa cât mai bine de ger sau caniculă. Dacă vreau să fac o cameră frumoasă pentru oaspeți la mansardă și voi alege un acoperiș slab izolant, asta va însemna pentru mine costuri mai mari cu răcirea încăperii vara sau cu încălzirea iarna.

De asemenea, nu vreau să aud zgomote puternice la mansardă de fiecare dată când plouă torențial. De aceea va trebui să știu să aleg o țiglă cu un grad cât mai ridicat de izolare fonică.

Ventilare


Un acoperiș perfect pentru mine ar trebui să fie bine ventilat și să nu permită pătrunderea umezelii de afară. Formarea de condens sub țiglă va afecta durata de viață a întregului acoperiș, ceea ce înseamnă alți bani, altă distracție. Mai bine mă lipsesc de o astfel de distracție și cumpăr de la bun început o țiglă care asigură ventilarea corectă a acoperișului.

Rezistență și durabilitate



Acoperișul pe care-l voi alege este unul care rezistă în condiții atmosferice dure pentru că nu vreau să cedeze sub greutatea zăpezii, să se fisureze la impactul cu grindina sau să se strice din cauza radiațiilor solare. Îmi doresc un acoperiș de casă cu o durată de viață considerabilă și-mi doresc un producător care oferă o garanție cât mai mare și cu cât mai puține limitări.

Estetică


Pentru mine e important și acest aspect. Acoperișul face și el parte din arhitectura casei și trebuie să arate frumos. Vreau să văd cât mai multe culori și texturi pentru a face cea mai bună alegere din punct de vedere estetic. Roșu, verde, albastru, maro, negru....oare ce să aleg? Va fi o decizie dificilă, dar cu siguranță o voi scoate la capăt.

Tu cum îți alegi acoperișul?

*Articol scris pentru SuperBlog 2018-Proba 22
**Sursa foto: Vindem-Ieftin.ro-sponsorul acestei probe